Care este cea mai bună versiune biblică și de ce?

Cel mai bun răspuns

În cercetarea mea, iată ce am găsit.

Lupta pentru un text biblic mai precis

CÂND ridici o Biblie astăzi, poți fiți încrezători că cuvintele pe care le citiți sunt chiar cuvintele scrise de apostolii Matei, Ioan, Pavel și ceilalți scriitori biblici de acum aproape 2.000 de ani?

Eminentul cărturar din secolul al XIX-lea, Dr. FJA Hort a crezut așa. În ceea ce privește Scripturile grecești creștine, el a scris: „Cantitatea din ceea ce în orice sens poate fi numită variație substanțială este doar o mică parte. . . și cu greu poate forma mai mult de o mie parte din întregul text. ” Descoperiri suplimentare de manuscrise și cercetări continue de atunci au confirmat faptul că avem un text biblic în general corect.

Cu toate acestea, știați că a avut loc o lungă bătălie pentru a obține un text atât de corect? Un individ care a fost implicat în acest lucru a fost John James Wetstein (1693-1754). Să analizăm pe scurt rolul său în lupta pentru un text biblic mai precis. Fără îndoială că ne va ajuta să ne accentuăm aprecierea pentru acuratețea cu care a ajuns Biblia la noi.

Wetstein s-a născut la Basel, Elveția. A urmat universitatea acolo și a decis să studieze teologia. A petrecut ore lungi în biblioteca universității, fascinat de manuscrisele sale biblice. Dar Wetstein a observat că manuscrisele conțineau lecturi diferite și, prin urmare, a decis să-și bazeze teza pentru numirea în funcția de ministru pe acest subiect.

În teză, el i-a atacat pe cei care au susținut că orice modificare a adus textului existent al Scripturile grecești creștine (numite Textul primit) alterează Cuvântul lui Dumnezeu. Wetstein a susținut că, din diferitele manuscrise existente, găsirea textului cel mai apropiat de original ar crește autoritatea Cuvântului lui Dumnezeu, nu o va diminua.

Wetstein a cerut timp pentru a călători înainte de a lua o numire ca ministru. În acest fel, el spera să examineze cât mai multe manuscrise biblice posibil. Așa că în 1714 a plecat, vizitând Zurich, Geneva, Paris, Londra, Oxford, Cambridge, Leiden și Heidelberg. El a făcut colecții complete (adică o comparație critică, înregistrând diferențele), adesea pentru prima dată, dintre cele mai remarcabile manuscrise grecești și latine ale Bibliei.

Cercetarea cauzează probleme

În timp ce examina Manuscrisul Alexandrin din Londra (un manuscris grecesc datând din secolul al V-lea d.Hr., care conține cea mai mare parte a Bibliei), Wetstein a făcut un uimitor descoperire. Până în acel moment, conform King James Version (1611), 1Tmothy3: 16 a fost redat: „Dumnezeu a fost manifestat în trup ”. Această redare s-a reflectat în majoritatea celorlalte Biblii folosite.

Cu toate acestea, Wetstein a observat că cuvântul grecesc tradus „Dumnezeu”, care a fost abreviat în ΘC, arătase inițial ca cuvântul grecesc OC, care înseamnă „cine”. Dar o lovitură orizontală care arăta slab din cealaltă parte a paginii de pergament și adăugarea cu o mână ulterioară a unei linii deasupra, transformase cuvântul OC („Cine”) în contracție ΘC („Dumnezeu”). [Pentru ortografia greacă vezi volumul legat]

Cu multe alte manuscrise care confirmă acum lectura lui Wetstein, traducerile moderne corecte au spus: „El a fost făcut manifest în carne ”sau„ Cel care. . . ”, Referindu-se la Iisus Hristos. ( American Standard, Moffatt, Weymouth, Spencer, The New English Bible ) Dar Wetstein a fost acuzat că a modificat textul și a vorbit împotriva doctrinei Trinității și acest lucru a fost privit ca eretic.

Altceva adăugat la faptul că Wetstein este suspectat de erezie. La 1 Ioan 5: 7,8 5 unele traduceri existente citesc: „Căci sunt trei care poartă evidență în cer, Tatăl, Cuvântul și Duhul Sfânt: și aceste trei sunt unu. Și sunt trei care mărturisesc pe pământ, spiritul, apa și sângele: și acești trei sunt de acord într-unul ”. ( AV ) Dar Wetstein a confirmat că cuvintele trinitare pe care le-am cursivizat au fost adăugate la manuscrisele ulterioare; nu erau conținute în niciunul dintre manuscrisele grecești timpurii pe care le examinase.

Suspiciunile de erezie au fost evitate de prieteni care erau gelosi pe faima lui crescândă și care i-au devenit în curând dușmani. Wetstein nu a ajutat lucrurile prin criticile sale directe asupra celor care comiseră greșeli în munca lor și prin apărarea sa adesea grăbită și pasională a propriilor sale cercetări.

Publicarea textului nou împiedicat

Cu toate acestea, Wetstein a propus o nouă ediție a Scripturilor grecești creștine cu variante de lectură pe baza cercetărilor sale. Vestea despre aceasta a fost întâmpinată cu o alarmă considerabilă. În 1729 au fost depuse plângeri înaintea Dietei Bisericii Reformate Elvețiene cu privire la propunerea sa de a emite un text grecesc cu „inovații periculoase.” parohia Sf. Leonhard și a însărcinat Comitetul ecleziastic să-l examineze. Au predominat atitudini rigide, înguste și prejudecățile dogmatice, înrăutățite de lipsa de tact și de curtoazie și temperamente scurte de ambele părți. Wetstein a susținut că noua sa carte nu ar putea fi cenzurată înainte de a fi văzută. Cu toate acestea, el a refuzat categoric să furnizeze foi de probă, deoarece a considerat că nu vor fi luate în considerare în mod corect.

Wetstein a fost, de asemenea, interogat de autoritățile elvețiene cu privire la predicarea și doctrina sa. De ce? Ei bine, examinarea lui continuă a manuscriselor biblice l-a condus la concluzii care difereau considerabil de credințele acceptate în mod obișnuit.

De exemplu, el a susținut că după moarte sufletele sunt insensibile, dormind până la înviere. În ceea ce privește doctrina comun acceptată a Trinității, un martor a povestit autorităților că nepotul său a primit de la Wetstein instrucțiuni antitrinitare sub forma unei „pilde”. În ea, Wetstein comparase relația lui Dumnezeu, a lui Hristos și a spiritului sfânt cu „relația de stăpân, fiu și slujitor într-o gospodărie”. Cu ajutorul unor note aspre și deseori ambigue făcute de unii dintre studenții săi, Wetstein a fost condamnat de autoritățile elvețiene și privat de funcția sa de diacon.

Plecând de la Basel, Wetstein s-a mutat la Amsterdam, unde o rudă a sa avea o firmă de tipografie. În 1730, Wetstein și-a publicat anonim Prolegomenele, pe care le propusese să însoțească noua sa ediție a Scripturilor grecești creștine. Dar majoritatea cărturarilor au recunoscut că numai el ar fi putut fi responsabil pentru o lucrare științifică atât de avansată.

În Prolegomena Wetstein a prezentat dovezi care să susțină următoarele concluzii: Textul recepționat general acceptat era deficitar, iar manuscrisul alexandrin ar trebui să fie baza pentru unul nou; primii scriitori biblici creștini foloseau limbajul oamenilor de rând și toate mijloacele disponibile ar trebui utilizate pentru a-și clarifica cuvintele; o astfel de lumină sporită ar contribui la înaintarea cauzei adevăratei religii, nu la împiedicarea ei.

Wetstein a aplicat apoi pentru un post didactic în seminarul Bisericii Remonstrante din Amsterdam. A fost găsit potrivit cu condiția să-și șteargă numele de acuzația de erezie. Întorcându-se la Basel în 1731, i-au trebuit 18 luni pentru ca decizia să fie anulată. Când s-a întors la Amsterdam, eventuala sa numire a provocat destul de multe controverse. Cu toate acestea, cu grijă și tact, acest lucru a fost stabilit de consiliul orașului, dar Wetstein a trebuit să fie de acord cu mai multe condiții, inclusiv abandonarea publicării textului său grecesc din Scripturi.

Cu toate acestea, timp de 18 ani, Wetstein a continuat să aduna materiale pentru scopul său principal în viață – publicarea acelui text grecesc. În cele din urmă, în ciuda interdicției care i-a fost pusă, el a publicat textul și notele sale grecești în două volume mari în 1751/52. Doi ani mai târziu a murit.

Opera lui Wetstein ca critic textual * a fost mult timp depășită de progresul continuu, astfel încât textul corect visat este acum o realitate. Nu este modelat de idei și doctrine preconcepute, ci este construit pe principii textuale solide. Așadar, astăzi, când alegeți orice Biblie care folosește acel text grecesc, puteți avea încredere că are ca bază un text care prezintă cu adevărat învățăturile creștine. Dar numai studiind-o cu atenție, veți avea același respect față de Wetstein și veți fi convinși că este autoritatea supremă, inspirată de Iehova Dumnezeu. ( http://jw.org )

Sper că acest lucru va ajuta

„Au o zi minunată! ”

Răspuns

Versiunea King James , 1611, a fost, prin toate măsurile, cea mai populară versiune a Bibliei. S-a bazat pe cele mai recente manuscrise disponibile la acea vreme, precum și pe Vulgata latină , Septuaginta greacă și cea mai populară traducere în limba engleză a timpului său, Biblia de la Geneva.

Începând cu 1611, s-au întâmplat trei lucruri diferite pentru a limita valoarea și popularitatea King James Version. (1) Engleza s-a schimbat. Nu mai vorbim engleza elizabetană de pe vremea lui Shakespeare.Dacă scopul dvs. este să ajungeți la tineri, cei cu abilități limbii englezești și cei nebisericiți, o versiune lingvistică modernă este mai valoroasă. (2) Am învățat cum să traducem mai exact ebraica, aramaica și greaca. (3) Am descoperit manuscrise mai vechi, în special cu descoperirile sulurilor de la Marea Moartă. În timp ce majoritatea acestor noi descoperiri confirmă validitatea textelor utilizate pentru a traduce King James Version , există câteva distincții importante. De exemplu, multe dintre cărțile Apocrypha, care au fost incluse în Versiunea King James nu au fost incluse în majoritatea versiunilor protestante ale Versiunea King James deoarece aceste cărți din Vechiul Testament erau disponibile doar în limba greacă la acea vreme. Cu excepția cărții extinse a Esterei, versiunile ebraice ale tuturor cărților Apocrifelor au fost găsite în Manuscrisele Mării Moarte.

Următoarele sunt cele mai bune cincisprezece traduceri moderne în limba engleză, plus câteva traduceri cu interes special.

1. Common English Bible (2011) de www.commonenglishbible.com . Peste 120 de traducători din tradițiile protestante și catolice au lucrat la această traducere simplă. Este conceput pentru educație și cult public. Grupurile de lectură din 77 de congregații protestante, ortodoxe, catolice și evreiești au oferit feedback în primele etape ale acestui proiect. Acest proiect este sponsorizat de grupul interdenominational Christian Resources Development Corporation, care include Biserica Creștină (Discipolii lui Hristos), Biserica Presbiteriană (SUA), Biserica Episcopală, Biserica Unită a lui Hristos și Biserica Metodistă Unită. Peste 120 de cercetători au contribuit la acest proiect, care se bazează pe cea de-a 27-a ediție a greacă Nestle-Aland și a 4-a ediție a Biblia Hebraaica Stuttgartensia , Manuscrisele Mării Moarte și alte texte antice au fost, de asemenea, consultate. Traducerea metodologică a fost o combinație de echivalență dinamică și echivalență formală. A fost utilizată formula de citire Dale-Chall, care este stabilită această traducere la un nivel de lectură în clasa a VII-a.
2. Orthodox Study Bible OSB (2008) de Academia de Teologie Ortodoxă Sf. Atanasie. Vechiul Testament este tradus direct din St. Athanasius Academy Septuagint și comparat cu textul masoretic. Noul Testament este New King James Version cu unele revizuiri pentru a corecta pozițiile teologice ortodoxe. Psalmii urmează o numerotare diferită de cea a versiunii protestante. Vechiul Testament include deuterocanonicile ortodoxe, inclusiv Tobit, Judith, 1, 2 și 3 Macabei, Înțelepciunea lui Solomon, Sirach, Barach, Epistola lui Ieremia și versiunile grecești ale Esterei și lui Daniel. Revizuirile Noului Testament actualizează o versiune din 1993, care nu adusese modificări în New King James Version . În esență, aceste schimbări folosesc un limbaj mai formal în referință la Isus și discipoli, precum și alte preferințe lingvistice specifice tradițiilor ortodoxe.
3. Holman Christian Standard Bible (2004) editat de Edwin Blum. Pregătit de 90 de cărturari adunați de Holman Bible Publishers. Noua versiune King James a fost un punct de plecare. Acest proiect a folosit limbajul contemporan cu filosofia ineranței scripturii. Traducerea a căutat un echilibru între echivalența formală și echivalența dinamică sau funcțională.
4. Contemporary English Version CEV (1995) de Barclay M. Newman. Publicat de American Bible Society. Vocabular simplu pentru tinerii studenți și cititorii de limbă engleză ca a doua limbă.
5. Biblia în limba engleză revizuită (1989) Revizuirea din 1970 New English Bible sub autoritatea Bisericii Scoției și a altor protestanți britanici, cu participare suplimentară din partea catolicilor britanici, a Armatei Salvării și a moravilor. Include Apocrifa. Aceasta este cea mai vândută Biblie din Marea Britanie.
6. Noua versiune standard revizuită NRSV (1989) editată de Bruce M. Metzger și Roland E Murphy, alături de alți 36 de cărturari de top. Aceasta este o revizuire a versiunii din 1952, revizuită, sub autoritatea Consiliului Național al Bisericilor. Potrivit publiciștilor săi, aceasta este cea mai bine vândută Biblie de pe piață astăzi. NIV face aceeași afirmație. Multe ediții diferite sunt disponibile prin intermediul multor editori diferiți.
7. New Jerusalem Bible (1985).Aceasta este o revizuire a Ierusalimului din 1966 sub autoritatea Roman Catholic Ecole Biblique, Ierusalim.
8. Traducerea lumii noi a Sfintei Scripturi (1984) de către Martorii lui Iehova. Aceasta este o revizuire contemporană a traducerii lor din 1961. Această versiune a restaurat multe dintre notele din versiunea cu șase volume din anii 1950. Au fost incluse și note de referință încrucișată.
9. Noua versiune internațională NIV (1978). Peste 100 de cărturari au lucrat la această traducere, care a fost sponsorizată de Biserica Reformată Creștină, Asociația Națională a Evangheliștilor și Societatea Biblică din New York. Traducerea s-a axat pe o redare gândită pentru gândire. În 2007, aceasta a fost cea mai populară traducere din vânzări, așa cum a fost raportată de Christian Booksellers Association.
10. Good News Bible (Versiunea în limba engleză de astăzi) ( 1976) de Robert G. Bratcher. Această traducere a folosit vocabular simplu pentru tinerii studenți. Tradus cu accent pe transmiterea orală, sacrificând în același timp nuanțele vocilor poetice și profetice. Noul Testament a apărut în 1966.
11. Biblia vie (1971) de Kenneth N. Taylor. Taylor și-a creat parafraza pentru copiii săi. Este încă foarte popular. Pe baza American Standard Version din 1901, a fost distribuită de Asociația Billy Graham în multe dintre cruciadele lor. Diverse ediții au inclus The Way, (1972), The Way: Catholic Version (1973) , Biblia de un an (1980), Biblia de studiu Lindsell (1980), Cartea (1984), Cartea pentru copii (1985), Povestea, de la Adam la Armageddon (1986), Biblia alfabetică (1988), O Biblie vie simplificată (1990), Biblie pentru copii (1990) și Biblia pentru studenți (1990).
12. New English Bible NEB (1970) Sub autoritatea Biserica Scoției și editat de CH Dodd. Această traducere a urmat tradiția directă a KJV și a versiunii 1885 versiune revizuită . A devenit cea mai populară traducere în engleză în afara Americii de Nord. Următoarele cărți sunt incluse în Apocrifă: 1 și 2 Esdras, Tobit, Judith, versiunea greacă extinsă a Esterei și Danielului, Înțelepciunea lui Solomon, Ecleziastic, Baruc, Scrisoare către Ieremia, Rugăciunea lui Manase și 1 și 2 Macabei / li>
13. New American Bible (1970). Aceasta a fost o nouă traducere catolică în limba engleză din limbile originale sub îndrumarea Papei Pius al XII-lea. Traducerea a actualizat versiunile catolice în engleză ale Vulgata .
14. Biblia amplificată (1965) Sponsorizat de Fundația Lockman. Oferite de cuvinte echivalente extinse și multiple. A devenit foarte popular ca ajutor de studiu pentru cei care nu sunt familiarizați cu greaca și ebraica. Noul Testament a apărut în 1958.
15. Tanakh, Noua Traducere a Sfintelor Scripturi conform textului masoretic (1963) editat de H.M. Orlinsky și publicat de Judaica Press. Aceasta a fost o revizuire a traducerii Societății de publicații evreiești din 1917.

Iată câteva traduceri de interes special.

1. Biblia Lamsa (1933) de George Lamsa. Aceasta a fost o traducere în limba engleză a textului aramaic al Codexului Peshitta. Poziția primatului aramaic susține că Noul Testament grecesc a fost o traducere din Noul Testament aramaic, deoarece Isus și discipolii au vorbit aramaica ca limbă principală. Traducerea Lamsa a fost considerată incomodă și slabă, dar primatul codexului Peshitta continuă să fie dezbătut în rândul cercetătorilor Noului Testament.
2. Cotton Patch Series (1973) de Clarence Jordan. Aceasta a fost o parafrază a Noului Testament care a transformat referințele geografice biblice la peisajul american: Montgomery a devenit Ierusalim, iar Washington, DC a devenit Roma.
3. Easy English Bible (1982). S-a folosit un vocabular simplificat de 1200 de cuvinte dezvoltat de Wycliffe Associates (Marea Britanie), nu la fel ca Wycliffe Bible Translators (SUA).
4. Readers Digest Version (1982) Sub editarea lui Bruce M. Metzger, Readers Digest Version a început cu Versiunea standard revizuită scurtând Vechiul Testament cu 50\% și Noul Testament cu 25\%.Toate prescurtările nu au eliminat niciunul dintre mesajele esențiale. Metzger a editat mai târziu Noua versiune standard revizuită (1989).
5. Cele Cinci Evanghelii , căutarea cuvintelor autentice ale lui Isus (1993) de Robert W. Funk, Roy W. Hoover și Seminarul lui Isus. Un grup de erudiți a votat peste 1.500 de ziceri despre Isus pentru a sorta textul scris și a descoperi tradițiile orale de bază ale învățăturilor lui Isus. „Dedicat lui Galileo Galilei, care ne-a modificat pentru totdeauna viziunea asupra cerurilor, Thomas Jefferson, care a luat foarfecele și pastele la evanghelii, și David Friedrich Strauss, care a fost pionierul căutării lui Isus istoric.”
6. div id = „36604d1163”> Cronicile Bibliei Negre (1994) PK McCray a actualizat Biblia la limba tinerilor afro-americani. Două volume se concentrează pe Tora și Evanghelii. Primul volum este intitulat De la Geneza la Țara Promisă , iar volumul doi este intitulat Rappin With Jesus.
7. Queen Jamie Bible (1995) de Joyce Price-Wilkin și Davida Seawoman. O traducere capricioasă a Bibliei, care transpune toate numele în echivalente feminine. Ieremia a devenit Jennifer; Daniel a devenit Danielle etc. Pe baza versiunii revizuite standard din 1952 .
8. Dead Biblia Sea Scrolls (1999). Pe baza descoperirii din 1947, aceste texte ebraice originale includ trei cărți din Apocrifă care au fost retrogradate la acel statut din cauza lipsei unei versiuni ebraice: Tobit, Ecclesiasticus și Scrisoarea lui Ieremia, cunoscut și sub numele de Baruc 6. Cartea Estera nu se regăsește în aceste texte. Deși nu este inclus în Vechiul Testament, plasarea lui 1 Enoh este sugerată și din cauza statutului său aparent în ceea ce privește alte texte biblice din aceste manuscrise. (8 octombrie, 22 noiembrie)
9. Phat News of Mark, the Hippie Bible and Commentary (2001) de 2 Hawks. Adaptat din Versiunea King James. O versiune modernă care vizează „hipii, abandonul, gotii, punkii jgheabului, vampirii, sataniștii, wiccanii, păgânii, hedoniștii, și adolescenți la toate nivelurile de rebeliune. ” În afară de câteva fraze colocviale, este o parafrază destul de simplă.
10. Mesaj (2002) scris de Eugene H. Peterson care a căutat să transmite ritmurile și expresiile noi ale limbilor originale în engleza modernă. Un gând pentru traducerea gândirii în tradiția Biblia vie a lui Kenneth Taylor.
11. The Aussie Bible (2003) de Kel Richards. Aceasta este o parafrază modernă a Bibliei care folosește dialectul australian local, „strine”. Publicul principal este cel nebisericesc din Australia. Acest volum a prezentat elementele esențiale ale poveștilor evanghelice și ale Psalmului 23. More Aussie Bible a fost lansat în 2006 și conținea elemente esențiale din Geneza, Proverbe, Ioan și 1 Ioan. 1.
12. Versiunea Polari (2003) de către Surorile Indulgenței Perpetue, un ordin internațional de călugărițe și călugări gay și lesbiene, cu sediul în Regatul Unit. Polari este o versiune specială a englezei britanice dezvoltată de gay și lesbiene. Bazat pe Versiunea King James .

http://www.amazon.com/250-English-Translations-Bible-Counting/dp/1470078937/ref=sr\_1\_2?ie=UTF8&qid=1331926705&sr=8-2