Cel mai bun răspuns
Vă mulțumim că ați pus întrebarea, a făcut cercetări interesante!
Tora se referă într-un sens specific la primele cinci cărți din Biblia ebraică: Bereshit, Shemot, Vayikra, Bemidbar și Devarim, care corespund numelor grecești / creștine Geneza, Exodul, Levitic, Numerele și Deuteronomul. Aceste cărți includ o istorie concisă a pre-judecătorilor Israel, dar cea mai mare parte a materialului este dedicată Legii lui Moise. Uneori, Tora se poate referi la Legea scrisă și orală. Cuvântul ebraic towrah înseamnă „instrucțiune, direcție, lege”.
Pentateuh este modul grecesc și, prin urmare, creștin, de a se referi la primele cinci cărți. În greacă, „Penta” înseamnă „cinci” și „teuchos” înseamnă „carte, carcasă [pentru cărți]”. Când aceste scrieri ar fi făcute pe suluri, probabil ar exista mai multe suluri. Pentru a-i ține organizați, ar păstra sulurile în cazuri; astfel, cinci cazuri pentru Pentateuh. De obicei, cuvântul nu include Legea ebraică orală, deoarece tradiția orală nu s-a extins în creștinism.
Tanakh este cel mai interesant dintre acești trei termeni. Mă voi supune oricăror evrei comentarii mai în cunoștință de cauză, dar în cercetările mele destul de scurte, înțeleg că Tanakh se referă la întreaga Biblie ebraică. Cuvântul Tanakh este un acronim pentru T orah, N evi „im și K etuvim, adică Lege, profeți și, respectiv, scrieri. Aceste trei categorii includ toate cărțile din Biblia ebraică. Tora include cele cinci cărți ale lui Moise, așa cum s-a discutat mai sus ; Nevi „im include două subgrupuri: foștii profeți (Iosua, judecători, Samuel și regi) și profeții din urmă (Isaia, Ieremia, Ezechiel și cei 12 profeți minori); Ketuvim include restul, în următoarele subgrupuri: cărțile poetice (Psalmi, Proverbe, Iov), Hamesh Megillot (Cinci suluri, inclusiv Cântarea cântărilor, Rut, Plângeri, Eclesiastul și Estera) și alte trei cărți (Daneil, Ezra / Nehemiah și Cronici).
Răspuns
Tanakh este un acronim pentru Torah, Nevi „im și Kethuvim. Ebraica nu are cu adevărat vocale; cel puțin nu așa cum face engleza, așa că atunci când scrie Tanakh în ebraică, cuvântul are doar 3 litere – primele litere ale Torei, Nevi „im și Kethuvim: תנ״ך (the înseamnă pur și simplu că cuvântul este un acronim , și nu este o scrisoare). Tora în acest context (mai multe despre aceasta mai târziu) este adesea menționată ca cele 5 Cărți ale lui Moise, Nevi „im este tradus ca Profitul, iar Kethuvim este tradus ca Scrieri. După cum au remarcat alții, Tanakhul poate fi tradus aproximativ ca Biblia ebraică, dar acest lucru nu echivalează neapărat cu Vechiul Testament al Bibliei creștine – atât pentru că traducerile, cât și pentru înțelegerea textelor diferă (adesea semnificativ), și pentru că există cărți incluse în Vechiul Testament creștin (în funcție de versiunea / religia) care nu apar în Tanakh (de exemplu, 1 și 2 Macabei).
Pentateuh este un cuvânt grecesc care se referă în general la textul Torei scrise sau la primele cinci cărți ale Tanakhului.
Tora este puțin mai greu de definit. În sensul său cel mai restrâns, se poate referi la textul scris al celor cinci cărți ale lui Moise (adică primele cinci cărți ale Tanakhului discutate mai sus). Acesta este adesea denumit Humash (un derivat al cuvântului ebraic cinci sau cinci), un termen cel mai des folosit pentru a se referi la o versiune tipărită sub forma a ceea ce am considera o carte cu pagini. Tora scrisă în acest sens este adesea menționată ca o Torah Sefer (lit. cartea Torei) atunci când este sub formă de sul. Într-un cadru liturgic, o Sefer Torah este scrisă de mână pe o foaie lungă de pergament (într-adevăr bucăți multiple de pergament cusute împreună) și legată la cele două capete de sondaje din lemn (cel puțin în tradiția evreiască din Europa de Est – în tradiția Europei de Vest , este adesea legat într-un caz mai elaborat).
Într-un sens mai general, Tora se poate referi adesea la legea și învățăturile religioase și civile evreiești și la învățăturile transmise de Moise, atât scrise, cât și orale. O mare parte din aceasta derivă din Cărțile scrise ale lui Moise (adică Tora scrisă descrisă mai sus). Cu toate acestea, multe / cele mai multe tradiții evreiești cred că, pe lângă cărțile scrise, lui Moise i s-au dat și învățături orale și interpretări care au aceeași importanță (și origine divină) ca și cărțile scrise. Tora orală se crede că a fost transmisă verbal de pe vremea lui Moise, dar în cele din urmă a fost scrisă după distrugerea celui de-al doilea templu în 70 e.n., în principal în Talmud și sursele sale, și ulterior codificată și analizată ulterior (de exemplu lucrarea anilor 1560 numită Shulchan Aruch).
Într-un sens și mai larg, Tora cuprinde toate legile, învățăturile, învățăturile și tradițiile evreiești tradiționale. Aceasta ar include interpretări rabinice ale legii și obiceiurilor evreiești, aplicate noilor / diferitelor epoci și locații.De exemplu, Torah scrisă descrie păsări specifice care sunt kosher, dar nu oferă o metodă generică pentru a determina dacă o pasăre nou descoperită este kosher. Talmudul oferă niște îndrumări suplimentare, dar la momentele / locațiile lui Moise și a rabinilor Talmudului, curcanul era complet necunoscut. Cu toate acestea, autoritățile religioase evreiești mai moderne acceptă aproape (deși nu în întregime) universal curcanii ca fiind kosher. Această determinare, și chiar analiza, raționamentul și dezbaterea care stau la baza acesteia ar fi considerate parte a corpului Torei în acest sens mai larg.