Cel mai bun răspuns
* Cel mai bun cântăreț din Marea Britanie
Dacă v-ați referi la cele actuale, numele Adele ar fi proeminent în titlul de cel mai bun cântăreț din Marea Britanie.
Altele ar putea include Ed Sheeran, Sam Smith și Mick Jagger, deși preferința este în cea mai mare parte subiectivă în funcție de preferințele fiecăruia și ale tuturor
Cred că amândouă Freddy Mercury și John Lennon sunt cei mai buni cântăreți din Marea Britanie din toate timpurile. John Lennon și Beatles pentru pionierul revoluției trupei rock și Freddy Mercury pentru revoluționarea muzicii
Dar dacă doriți un răspuns final absolut, trebuie să fie Freddy mate.
Motive:
- Freddy a avut o mare personalitate prin publicitatea sa, în timp ce Lennon însuși s-a arătat ca arogant
- Performanța scenică, Lennon s-a bazat pe Beatles, a fost un efort de echipă. Freddy și-a folosit carisma pentru a controla mulțimea și a-i uimi.
- Cântecele sale scrise sunt destul de memorabile și atrăgătoare. Beatles sunt renumiți doar pentru una sau două pe care le pot scrie pe limba mea.
- Freddy are o voce uimitoare. Mai multe în articolul pe care l-am postat
Referințe: Cei mai buni 50 de artiști britanici din toate timpurile Un nou studiu științific confirmă evidentul: Freddie Mercury avea o voce de cântat de neegalat
Răspuns
Al Bowlly, cântăreț / chitarist sud-african -Origină Levantină, care a mers mai întâi în India, Singpore, Berlin și apoi Londra. A fost la New York între 1934-1937, dar s-a întors la Londra, unde a murit la 17 aprilie 1941 într-un raid aerian german. A înregistrat abundent între 1929 și 1941, cel mai faimos alături de trupele Roy Fox, Lew Stone și Ray Noble. El s-a mutat rapid din umbrele omniprezentului dar anonimului „cu refren vocal” – gen de cântăreț către o stea prezentată. Era posesorul unei voci ușor neobișnuite, dar avea un mare simț al ritmului și al tonului și o sinceritate revigorantă și a fost unul dintre primii care s-a desprins de efectul care a fost atât de popular în rândul croonerilor de la sfârșitul anilor douăzeci și începutul anilor treizeci. În calitate de stilist, el a fost de neegalat, singura excepție fiind Bing Crosby și, dacă cariera sa în SUA a fost decolată, ar fi putut rivaliza cu Crosby în popularitate. Din păcate, o serie de decizii greșite, corelate cu sincronizarea nepotrivită, o operație pe corzile sale vocale și
dorul de casă pentru Anglia i-a împiedicat descoperirea acolo, dar a însemnat, de asemenea, că și-a pierdut popularitatea față de alți cântăreți atunci când a început turneele și a înregistrat din nou în Marea Britanie în 1938. De când la sfârșitul anilor 60, un interes reînnoit pentru cântatul său printre colecționarii de discuri și cunoscuți a luat zbor și a fost una dintre cele mai venerate figuri din cultura muzicii populare timpurii de atunci.